zacusca, bat-o vina!

pfff..cred ca asta-i cel mai bun inceput :)
Cred ca daca tot ne judecam in continuu unii pe altii si mereu avem parerea ca doar ceea ce gandim noi e corect, obiectiv si moral (si de fapt, din pacate, dpmv n-am ajuns sa atingem nici 50% din fiecare criteriu in parte – ele fiind, stim, mult mai multe dealtfel), pot sa trag si eu cateva concluzii,nu? Ca doar toti gresim, nimeni nu e perfect, unii isi constientizeaza vina, altii isi cer scuze desi nu prea au inteles cu ce au gresit si tot asa.
Eu cred ca ne ghidam dupa anumite tipare cand ii analizam pe cei cu care intram in contact si de cele mai multe ori nu zabovim foarte mult asupra detaliilor care-i scot, de fapt, din acele tipare si ii fac sa fie putin altfel, fiecare in felul lui. Tiparele astea au fost, intr-adevar, conturate ca sa ne vina in ajutor, insa de foarte multe ori ne incurca, din simplul motiv ca noi suntem superficiali, iar ele – la indemana. Si astfel, incepem trierea: ala blond in oala cu restul blonzilor, pe ala fara o mana il trecem la aia cu dizabilitati, aia care nu stie vorbeste romaneste – cu ai lor si asa mai departe. Asta, grosso modo, evident – la prima triere. Pentru ca (si de multe ori uitam asta) trebuie sa fie mai multe, nu doar una singura.
Numai ca-i mult mai simplu si mai practic, sa zicem, sa facem o analiza rapida asupra oamenilor, a situatiilor, sa le punem intr-o oala pe toate sa fiarba la foc mic. Chiar daca unele n-au nicio treaba cu altele si nu se potrivesc intre ele, pentru ca trebuiau sa fie in alta oala, in alta mancare, doar ca n-am fost destul de atenti la momentul trierii... Si-asa ajungem sa le punem eticheta si-apoi sa le punem pe raft, in debara, langa celelalte. Vedem ca s-au stricat la un moment dat, le desfacem si ne gandim la ce am fi putut face mai bine pentru ele. Recitim reteta, ne amintim daca am sortat toate ingradientele corect, mai cerem o parere.. Sau nu ne mai gandim deloc si le aruncam, cu tot cu borcan, ca doar n-o sa ne mai trebuiasca si la anul. Dar concluzia oricum e ca..am gafat-o cu zacusca. Si doar pentru ca am fost prea superficiali, sau prea neatenti, sau am avut impresia ca gandirea noastra e mereu corecta.
Judecam si iar judecam si de fapt habar nu avem. Pentru ca de la tiparele alea, se deschid milioane de ramificatii care ne diferentiaza unii de altii si carora noi nu le mai dam importanta, dar care fac marea diferenta.
Niciodata nu e atat de usor, decat daca nu ne intereseaza cum iese zacusca, ci doar ca am facut-o.
Si apoi, nuu e corect sa scoti omul dintr-o oala si sa-l bagi in alta la nesfarsit, sa privesti totul din perspectiva ta si sa ai impresia ca e bine. Cu totii avem fixuri pe care ramanem blocati cateodata si carora le dam apoi amploare, exageram, facem din tantar armasar. Si destul de des le comentam si cu altii. Aia care habar nu au, deci o iau de buna. In fine, asta-i alta poveste. Parerea mea e ca judecam oamenii, nu-i analizam, iar de multe ori ii judecam gresit, pentru ca nu avem toate ingredientele sau nu le imbinam corect. Nu putem spune niciodata ca stim adevarul despre un om, pentru ca niciodata n-o sa stim ce-I in capul lui. Putem doar sa ne dam cu parerea, din perspectiva noastra, din cum ni s-a parut noua o anumita situatie, din cum ni s-a parut ca am vazut sau auzit ceva.
Atatia oameni, atatea modalitati de a percepe lucrurile si atatea “realitati” - cand de fapt realitatea-i una si nimeni n-are dreptul sa spuna ca a lui e corecta, atata timp cat nimeni nu cunoaste adevarul.
Sugestia mea ar fi sa ne luam mai multe oale si sa analizam mult mai in detaliu ingredientele si retetele, facand abstractie de tiparele gasite pana acum sau folosindu-le intr-o cantitate mult mai redusa. Facand un efort de a gandi cat se poate de obiectiv,nu din perspectiva unuia sau a altuia. Macar sa vedem daca e vreo diferenta. Sau, daca nu ne intereseaza atat de mult incat sa o facem, sa nu ne mai dam cu parerea.
Acuma mi-am dat eu cu parerea, daca mi s-a permis sau daca am deranjat cu ea..poate aveam si eu dreptul sau datoria de suflet s-o fac.


Hai cu 2012!!! :))))